RECHIZITORUL INCULPATULUI PĂLTÂNEA CORNELIU

Standard

File penale de SRI Prahova
SRI Prahova a ocupat, luni la rând, paginile presei locale şi naţionale, în urma scandalului arestării conducerii Secţiei de Informaţii Judeţene. Colonelul (r) Corneliu Păltânea, adjunctul acestuia şi alţi ofiţeri cu funcţii înalte din sistemul naţional de Informaţii au fost săltaţi de procurorii DNA, fiind păstraţi la răcoarea arestului preventiv. După luni de cercetare, aceştia au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi cea de luare de mită. Vă prezentăm, în exclusivitate, filmul rechizitoriului procurorilor DNA redactat în 20 decembrie, 2007, pe numele lui Păltânea şi a generalului Lupu Vasile (r), fost adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii. Împotriva generalului s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor personale, fapte pedepsite de articolul 246 al Codului Penal Românesc. Vasile Lupu a activat, înainte de Revoluţie, în UM 0110, care reprezenta atunci departamentul anti-KGB din cadru Serviciului de Informaţii Externe.

Procurorul militar care s-a ocupat de nenumăratele dosare penale deschise pe numele lui Corneliu Păltânea completează, înainte de a da soluţiile, istoricul faptelor fostului şef al SRI Prahova. Derulăm, în continuare, evenimentele, în ordine cronologică, pentru a vă putea construi o imagine asupra puterii de care beneficia Păltânea în Prahova şi nu numai aici, datorită funcţiei deţinute ani şi ani de zile în Serviciul Român de Informaţii. Multe din declaraţiile aflate la baza întocmirii capetelor de acuzare sunt date de martorul denunţător Marin Breajăn, ofiţer în rezervă la momentul actual, pensionat din SRI Prahova. Pentru început trebuie specificat faptul că actualul rechizitoriul este formulat în baza dosarului în care Păltânea este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Pe numele acestuia sunt instrumentate şi alte dosare de urmărire penală.

Cooptarea în sistemul de informaţii contra chermeze gratuite

Istoria penală a lui Corneliu Păltânea începe în anul 1991, când acesta avea calitatea de ofiţer activ al Secţiei de Informaţii a Judeţului Prahova. Tot în 1991, acesta a fost numit şef al unităţii respective. În anul promovării sale în cea mai înaltă funcţie din SRI Prahova, Păltânea îl întâlneşte pe martorul denunţător Marin Breajăn care preluase în locaţie de gestiune activele turistice Vila Vânătorul şi Vila Căprioara, unităţi ce aparţineau de SC Muntele Roşu SA, din localitatea prahoveană Cheia. Breajăn a semnat contractul de preluare în locaţie de gestiune a celor două obiective turistice prin firma sa de atunci, SC M&G SRL Cheia. Cele două vile avea destinaţia de active turistice, cu clasificarea de 4 stele. Breajăn a preluat cele două spaţii, sperând să presteze activităţi comerciale cu specific turistic. Cele două vile nu s-au aflat în circuitul turistic public înainte de 1990, acestea fiind destinate cazării unor lideri ai fostului Partid Comunist Român. Imediat după ce a preluat cele două vile pentru a desfăşura activităţi turistice, Breajăn a fost contactat de colonelul (r) Păltânea, care era deja şef al SIJ Prahova. Păltânea i-a propus lui Marin Breajăn un „târg”, oferindu-se să îl înregimenteze pe proaspătul patron în SRI Prahova, ca ofiţer acoperit. În schimbul acestui „favor”, Păltânea i-a cerut lui Breajăn să îi ofere cazare gratuită lui şi prietenilor săi, ori de câte ori va avea chef să vină la Cheia. Este de la sine înţeles că „târgul” a avut loc aşa cum a dorit Corneliu Păltânea. În acei ani, o opoziţie în faţa unui om atât de puternic ar fi putut însemna pentru Breajăn închiderea, în scurt timp, a afacerilor sale. Pierderile economice de care va suferi, de acum încolo, societatea condusă de Breajăn, în urma chermezelor gratutie organizate aici de şeful SRI, se vor derula, aşa cum veţi vedea, pe durata a ani şi ani de zile.

„Regele” Păltânea nu plătea niciodată

Breajăn a devenit, în anul 1991, ofiţer pe deplin conspirat, fiind coordonat direct de Corneliu Păltânea. Din acel moment, Păltânea venea la Vila Căprioara din Cheia cu familia şi prietenii, întreaga locaţie fiindu-i pusă la dispoziţie atunci când ajungea acolo. Întreg personalul era la dispoziţia şefului cel mare de la SRI Prahova. Breajăn desfăşura, în paralel, activităţi agricole particulare, cum ar fi creşterea animalelor, în urma cărora încerca să acopere în contabilitatea societăţii comerciale contravaloarea serviciilor turistice neachitate de Corneliu Păltânea. Într-una din declaraţiile date în faţa procurorilor militari, audiat fiind ca martor, Breajăn relatează: „Precizez că Păltânea Corneliu nu a plătit niciodată cât a stat la Vila Căprioara, fiind posibil datorită relaţiei dintre noi. Acesta venea de fiecare dată cu Popescu Niculae, din Plopeni. Foarte rar Păltânea venea singur”. Martorul Breajăn explică, în această declaraţie, motivul pentru care Păltânea nu îşi plătea serviciile turistice, datorită existenţei, între cei doi, a „unei relaţii speciale”, relaţie pe care Breajăn nu a vrut să o detalieze la momentul respectiv, în data de 2 decembrie, 2005. Mai târziu, procurorii au înţeles perfect motivele pentru care Breajăn s-a abţinut de la detalii, la vremea respectivă acesta nevrând să îşi divulge calitatea de ofiţer acoperit. În data de 26 ianuarie, 2006, în urma unei confruntări între cei doi, Păltânea l-a desconspirat pe Breajăn, divulgându-le procurorilor calitatea acestuia de ofiţer de informaţii total conspirat. Atunci anchetatorii şi-au dat seama că relaţia celor doi era, de fapt, una de serviciu, Păltânea coordonându-i lui Breajăn întreaga activitate profesională.

Confesiunea unui ofiţer acoperit

După ce i-a fost divulgată de către fostul şef calitatea de ofiţer acoperit, Marin Breajăn a format o serie de declaraţii în care s-a autodenunţat, explicând faptul că, din anul 1991 şi până la sfârşitul lui 1998, a fost „forţat de împrejurări” să-i ofere, în mod repetat şi gratuit, şefului său direct bunuri materiale, servicii, dar şi sume de bani, pentru ca Păltânea să nu-i facă probleme în cariera sa profesională. Declaraţia lui Marin Breajăn: „L-am cunoscut pe Corneliu Păltânea în anul 1991, în timp ce eram director la Muntele Roşu SA, societate de turism cu sediul în staţiunea Cheia, judeţul Prahova. În acelaşi an am devenit ofiţer SRI, pe deplin conspirat la iniţiativa acestuia, care deţinea funcţia de şef al SRI Prahova. În toată perioada 1991-1999, pe linie de serviciu, am lucrat direct cu acesta, fiindu-mi şef direct. În calitate de şef direct avea posibilitatea de decizie cu privire la eventualele recompense pe care le-aş fi putut primi ca urmare a activităţii desfăşurate, avansări în grad, dar şi posibilitatea de a mă sancţiona profesional şi chiar de a face demersuri în vederea excluderii mele din SRI. După ce am devenit ofiţer SRI, şeful meu Păltânea Corneliu mi-a cerut să-i asigur gratuit pentru el, familie şi prieteni, printre care Popescu Niculae era cel mai frecvent, întreg spaţiul Vilei Căprioara, compus din 5 camere plus dependinţe, în week-end şi venea în medie o dată pe lună, ocupându-mi întreaga vilă timp de două zile, sâmbăta şi duminica. Când aceştia veneau la vilă, la dispoziţia lor se afla şi personalul de deservire… În momentul în care mi-a cerut să-i fac acest favor, eu am realizat că pentru mine este o pierdere financiară, deoarece… am preluat aceste vile în locaţie de gestiune, pe firma mea… Păltânea Corneliu mi-a spus că, dacă voi accepta această înţelegere mă va sprijini în mod direct pe plan profesional, în sensul de a nu-mi crea probleme când eu aş fi putut comite anumite greşeli în munca de informaţii. Având în vedere această situaţie, dar şi stilul său de lucru, fiind recunoscut ca un tip dur şi răzbunător, de teamă am acceptat să suport eu personal această pierdere financiară. Această relaţie a durat până la sfârşitul anului 1998 şi eu nu am putut să fac ceva în a o întrerupe deoarece, între timp, aflasem de la alţi ofiţeri SRI care au fost daţi afară abuziv de Păltânea Corneliu pentru simplul motiv că au încercat să îl contrazică în profesie sau nu au răspuns unor solicitări de ordin material ale acestuia…”.

Teama de Păltânea

Breajăn îşi completează această declaraţie în faţa procurorilor cu următoarea remarcă: „Mi-a fost teamă efectiv de Păltânea Corneliu să nu-i răspund cererilor sale de avantaje materiale obţinute de acesta de pe urma mea deoarece la SIJ Prahova erau de notorietate cazurile ofiţerilor SRI Niţă Neagu, Preda Mugur, Popescu Ştefan, care au fost daţi afară sau au trebuit să plece din SRI deoarece intraseră în conflict cu Păltânea Corneliu…”. O mulţime de foşti angajaţi de la Vila Căprioara din acea perioadă confirmă cele relatate de Breajăn, cu privire la condiţiile regeşti în care se lăfăia Păltânea când venea în vizită la Cheia, angajaţii confirmând, totodată, că Breajăn le dădea bani din buzunarul său pentru a cumpăra alimentele necesare pregătirii meselor sereiste. În legătură cu aceste aspecte, au fost audiaţi şi fiul şi soţia fostului şef al SRI Prahova. Octavian Păltânea şi Ana Păltânea au preferat, în prezenţa avocatului, să se prevaleze de dreptul de a nu da nici o declaraţie în această cauză.

Contractul cu ONT, intermediat de şeful SRI Prahova

„Pretenţiile” de ordin material ale colonelului (r) Păltânea nu s-au limitat doar la serviciile turistice primite de la martorul denunţător Marin Breajăn. Din probele administrate de procurori, s-a constatat că Păltânea a creat cu bună ştiinţă, profitând de puterea funcţiei pe care o îndeplinea, o adevărată relaţie de dependenţă a lui Breajăn faţă de el, care îi era superior pe linie profesională. Faptele pentru care este acuzat Corneliu Păltânea au fost săvârşite în formă continuată. Acesta a căutat diferite ocazii din care să-i rezulte avantaje materiale şi, uneori, a participat la crearea împrejurărilor prielnice pentru a câştiga. Astfel că, în anul 1995, pe fondul nemulţumirii lui Breajăn care, de ani de zile acoperea din buzunar contravaloarea serviciilor turistice prestate către Păltânea, cei doi au discutat despre această situaţie. Breajăn i-a explicat lui Păltânea efortul financiar depus pentru a compensa cazările gratuite ale şefului său. Iată ce declară Breajăn: „În anul 1995 aveam deja „vechime” în relaţia cu Păltânea Corneliu, care profita material de pe urma mea, fapt care mă nemulţumea total şi uneori, când venea la Vila Căprioara şi era mai relaxat, discutam cu el şi făceam aluzii la faptul că am pierderi pe societate datorită cazărilor sale gratuite. În acest context el mi-a propus să mă ajute să-mi compenseze aceste pierderi, spunându-mi că o să-mi aranjeze să închei cu ONT Carpaţi un contract pe un an de zile, contract prin care ONT să-mi ocupe Vila Căprioara pe tot parcursul anului respectiv şi, bineînţeles, să-mi plătească pentru aceasta”.

Comisionul lui Corneliu Păltânea

Din declaraţia lui Breajăn a mai reieşit şi faptul că Păltânea a condiţionat acest aranjament de un comision pe care şeful SRI Prahova urma să-l primească în numerar de la Marin Breajăn, reprezentând 30 la sută din valoarea contractului cu ONT. Breajăn a fost nevoit să accepte înţelegerea, deoarece chiar şi 70 la sută din suma prevăzută în contractul cu ONT aranjat de Păltânea reprezenta o salvare financiară pentru firma ce avea în locaţie de gestiune Vila Căprioara. Pe de altă parte, Păltânea nu era persoana care să accepte un refuz, fără reacţii negative la adresa lui Breajăn. În legătură cu acest fapt, procurorul de caz redactează următoarele: „Acest moment infracţional, dacă ar fi privit separat, ar putea să fie apreciat ca având mai mult elementele unui trafic de influenţă decât al infracţiunii de luare de mită, deoarece el face parte dintr-un întreg lanţ de momente infracţionale ale unei infracţiuni de luare de mită în formă continuată, este absorbit ca unul din momentele infracţionale ale acestei fapte continuate”. Legat de acest subiect, Marin Breajăn, aflat la acea vreme în subordinea directă a lui Păltânea, declară următoarele: „Corneliu Păltânea mi-a cerut ca, din veniturile ce le voi realiza din acest contract, să-i dau 30 % în numerar, bani pe care i-am dat în mai multe tranşe din banii mei personali, deoarece mai aveam şi alte surse. Doresc să precizez că, pentru a încheia acest contract, Păltânea Corneliu l-a adus în 2-3 weekend-uri pe directorul general al ONT Carpaţi, Mihai Voicu, cu care am şi semnat contractul la Bucureşti, în urma discuţiilor în trei purtate şi cu Păltânea Corneliu”. Fostul director al ONT Carpaţi confirmă, la audieri, declaraţiile lui Breajăn: „Despre Breajăn marin, Corneliu păltânea mi-a spus că este prieten al său şi, pentru acest motiv, m-a şi rugat, dacă pot, să-l ajut pe acesta, în sensul de a încheia între ONT Carpaţi, unde eram director general, şi societatea lui Breajăn Marin, un contract charter, pe timp de un an, prin care să-i închiriez toată vila lui Breajăn Marin contracost. Datorită rugăminţilor fostului ofiţer, eu am încheiat contractul respectiv, plătindu-i lui Breajăn Marin prin ordin de plată”. În continuare, procurorul constată că „este evident că martorul Voicu Mihai nu a cunoscut nimic despre faptul că învinuitul Păltânea Corneliu urma să primească treizeci la sută comision din valoarea contractului”. La dosarul cauzei se află o adresă a ONT Carpaţi SA, prin care se confirmă că în anul 1996 a existat un contract de închiriere a Vilei Căprioara, din staţiunea Cheia, cu societatea comercială SC M&G SRL Cheia, contract încheiat pe timp de un an, dar pe care ONT nu îl mai deţine, actul fiind distrus, deoarece avea termen de păstrare 10 ani. În aceeaşi adresă se menţionează că SC ONT Carpaţi SA a achitat către SC M&G SRL, prin ordinul de plată nr 176/15.02.1996, suma de 15.000.000 ROL, iar, prin ordinul de plată nr. 473/06.05.1996, suma de 22.000.000 ROL, reprezentând „plăţi conform contract”. După calculele aferente valorii întregului contract, rezultă că Păltânea a primit comision, în tranşe repetate, suma de 11.100.000 ROL. Reţineţi, în anul 1996!

Puterea lui Păltânea şi avantajele ei

În anul 1995, Păltânea l-a „rugat” pe Breajăn să-i construiască, să-i transporte şi să-i monteze un foişor de lemn la locuinţa socrilor săi , din oraşul Plopeni, judeţul Prahova. Marin Breajăn nu a putut decât să se conformeze, dând dispoziţie angajaţilor săi de la SC Telmar Service SRL Ploieşti, punctul de lucru Cheia, să confecţioneze, să transporte şi să monteze gratuit acest foişor în locaţia indicată de învinuit. Breajăn efectua, în anul 1995, comerţ cu produse petroliere, pe care le aproviziona din rafinăriile din municipiul Ploieşti. Marfa se revindea, de regulă, unor societăţi comerciale din zona Moldovei, de la care primea, în schimb, importante cantităţi de material lemnos. În perioada respectivă nu existau în rafinării cantităţi suficiente de benzină şi motorină pentru a satisface cererile tuturor clienţilor, motiv pentru care, de multe ori, servirea cu produse petroliere se făcea în mod preferenţial. Breajăn i-a povestit şefului său din SRI despre faptul că întâmpină greutăţi în relaţia cu conducerea executivă a Rafinăriei Astra Română SA, care nu-i livrează produsele petroliere cerute, datorită situaţiei existente pe piaţă. Păltânea a găsit soluţia şi de această dată, discutând personal cu directorul general Octavian Nan, căruia i-a cerut să-l servească preferenţial pe Breajăn. Din declaraţiile lui Nan în faţa procurorilor rezultă că, după ce i-a fost făcută „intrarea” lui Breajăn, acesta a desfăşurat o relaţie contractuală normală, de achiziţionare repetată de produse petroliere. Totodată, între firma lui Breajăn şi rafinărie s-a mai derulat un contract prin care Astra a cumpărat, de la firma lui Breajăn, o importantă cantitate de ţeavă de inox. Breajăn nu i-a povestit lui păltânea despre acest contarct pe care acesta îl derula cu rafinăria, fiind convins că Păltânea va avea pretenţia la un comision. Şeful său a aflat, însă, de contractul de livrare ţeavă de inox pe care firma lui Marin Breajăn îl derula cu rafinăria Astra şi, evident, după ce i-a reproşat că nu a fost informat de această afacere, a cerut şi primit de la Breajăn „zeciuiala” cuvenită care s-a ridicat la suma de 60.000.000 ROL. Tot Păltânea a mai primit de la ferma de porci aflată în administrarea lui Breajăn, şase purcei de lapte, fără să dea un leu pe ei. Păltânea a avut nevoie şi de cherestea şi a apelat la acelaşi subordonat. Trei metri cubi de cherestea au plecat din curtea lui Breajăn către locuinţa părinţilor lui Păltânea din comuna buzoiană Florica. Microbuzul unităţii prahovene a SRI a cărat lemnul pentru şeful cel mare. Martorul Gheorghe Gheorghe declară: „Păltânea Corneliu m-a trimis cu microbuzul unităţii să încarc nişte scândură de brad… pe care să o transport la părinţii săi, în comuna Mihăileşti, sat Florica, judeţul Buzău. Cred că am încărcat cca 3 mc de scândură şi ulucă de brad… însă, este cert că eu nu i-am dat lui Breajăn Marin nici un ban pe scândură”.

Cherestea pentru generalul Dumitru Iliescu, intermediată prin Păltânea

Din declaraţiile lui Breajăn rezultă că, în anul 1997 sau începutul lui 1998, Păltânea i-ar fi cerut, tot pe gratis, 80 de metri cubi de cherestea de brad, motivând că ar trimite-o şi el, la rândul său, generalului Dumitru Iliescu, fost şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, care îşi ridica o construcţie în zona Mogoşoaia. Breajăn susţine, în declaraţiile sale, că Păltânea i-a spus să ia legătura cu directorul general al SC APASCO SA Măneciu, care urmează să-i pună la dispoziţie două mijloace de transport de gabarit mare. Breajăn susţine că a vorbit cu directorul acestei unităţi comerciale, Marian Sterian, care i-a trimis cele două mijloace de transport în care, muncitori necalificaţi de la depozitul de cherestea din comuna Şirna au încărcat cei 80 de metri cubi. (va urma)

actualitateaprahoveana.ro | ignat@actualitateaprahoveana.ro

Anunțuri