Prima zi de şcoală pentru o generaţie diferită

Standard

Amicii îmi spun că nu există şanse, că suntem toţi blestemaţi, neputincioşi să ne depăşim condiţia. Românii sunt populaţie, nu mai sunt popor. Asta este eticheta generaţiei noastre, între 20 spre 40 de ani. Lipsa opţiunilor, ticăloşiile pe care le trăim zi de zi din partea semenilor noştri, indiferenţa oamenilor şi corupţia incredibilă a clasei politice au transformat, vizibil, ţara. Cu toate acestea, în vremurile actuale, când nu mai găsesc reperele corecte în oameni, am privit, dimineaţa, ştirile legate de începerea anului şcolar. Jurnalul prezenta ceremonia deschiderii şcolii într-unul dintre colegiile naţionale din Bucureşti. Copilaşi care păşesc, acum, în clasa întâi, senini, frumos îmbrăcaţi, puţini dezorientaţi, timizi. În faţa lor, preotul citeşte „TATĂL NOSTRU”, iar copilaşii îl urmează cuminţi. În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh – toată curtea şcolii răsună de vocea celor mici, care, împreună cu preotul, recită rugăciunea. Copilaşii îşi fac cruce, după care festivitatea continuă. „Tatăl Nostru” recitat de sute de copii m-a copleşit pe mine, un simplu telespectator al jurnalului de ştiri. Eu nu am avut şansa de a mă ruga, cu voce tare, alături de sute de colegi, pentru sănătate, rezultate bune la învăţătură, etc. Nu era voie. Ceremonia era simplă, tovarăşa directoare ne adresa câteva cuvinte pe care, invariabil, nu le asculta nimeni. După cum probabil intuiţi, ne durea în cur de cuvintele tovarăşei directoare, aşa cum zeci de ani ne-a durut în cur de falsele doctrine anticreştine cu care s-au spălat creierele în spaţiul danubiano-pontic, sfârşind, evident, să ne doară în cur de toţi şi de orice, în general. Azi, pentru copilaşii de clasa I, rugăciune este o obligaţie mai mult neînţeleasă. Dar, cu trecerea anilor, va intra în firesc, aşa cum în anii 80 era normal, pentru noi, să ne holbăm la tabloul lui Ceauşescu agăţat deasupra tablei. Eu cred că generaţia de astăzi pleacă la drum cu avantaje majore, comparativ cu şoimii de altădată. Să avem încredere în viitor, oricât de complicat ar fi prezentul!