25 de ani de la Revoluție. Imaginile mele

Standard

Oameni curajoși, senini, au murit eroic. Unii pentru mâncare și căldură, însă foarte mulți pentru un principiu. Uneori, chiar și pentru dreptul ca să ne lamentăm noi azi, la un șpriț: „a fost sau n-a fost”. Ca să înjurăm. Inclusiv ca să spună câțiva proști că nea Nicu a fost bun, că a dat servici. De-asta a fost Revoluție – pentru că au murit eroi. Din respect pentru ei, mi-aș dori să credem toți asta din tot sufletul. De ce n-ar fi – o discuție interminabilă. Poate o terminăm definitiv după ce moare Iliescu, că atât ne-a dus pe noi capul, în 25 de ani. Sau pe ei…

Continuă lectura

Anunțuri

Despre colinde și tineri proști

Standard

Sună ieri, la ușă, un grup de colindători: „Primiți cu Steaua?”. Eu, rău: „Ce Stea, mă, pe 4 decembrie, dispari!”. A dispărut. Erau, de fapt, vreo trei. Acum, nu am pretenția să mă colinde unii care seamănă cu cei trei magi de la Răsărit, ori să fie muzicieni profesioniști. Și eu, la rândul meu, cântam cu băieții, colegii de trupă, prin liceu-facultate. Pentru bani și pentru spiritul sărbătorilor (Chestie de educație – noi chiar ne simțeam bine cu spiritul Crăciunului, etc). Dar începeam să colindăm după 15 decembrie, nu la începutul lunii. Continuă lectura